Program Național de Pilotare
Din anul școlar 2026–2027, elevii de la Liceul UMFST „George Emil Palade" din Târgu Mureș vor avea acces la noi abordări curriculare, într-un demers care își propune să redefinească experiența liceală.
Liceul nostru a optat pentru participarea în Programul Național de pilotare a planurilor-cadru alternative pentru învățământul liceal, fiind o decizie care reflectă viziunea educațională și răspunde profilului elevilor noștri: tineri performanți, motivați de excelență, dar care au nevoie și de contexte autentice de învățare pentru a-și dezvolta gândirea critică, autonomia, reflexivitatea și capacitatea de a construi legături între domenii diferite ale cunoașterii.
Liceul UMFST „George Emil Palade" își construiește identitatea educațională în jurul a cinci valori fundamentale: pasiunea pentru cunoaștere, excelența academică, dezvoltarea creativă și etică, perseverența, cultura colaborativă.
Aceste valori nu se tratează ca niște sloganuri decorative, ele dau substanța relației dintre profesori și elevi, dintre ce se întâmplă în clasă și ce se întâmplă dincolo de ea.
Pasiunea pentru cunoaștere se naște acolo unde elevul descoperă sensul informațiilor și ideilor pe care le învață. Liceul creează contexte în care cunoașterea nu este doar transmisă, ci experimentată, pusă în dialog cu întrebările reale ale elevilor și ancorată în probleme autentice. Prin seminarii socratice, proiecte de cercetare, chestionare metacognitive și ateliere interdisciplinare, elevii sunt invitați să descopere că a ști înseamnă, înainte de toate, a înțelege de ce contează ceea ce știi.
Excelența academică nu este redusă la performanța cantitativă sau la acumularea de note. Liceul o definește ca rigurozitate a gândirii, profunzime a înțelegerii și capacitate de a articula un punct de vedere fundamentat în corelație cu adevărul științific. Este o excelență care se construiește prin efort susținut, prin feedback formativ și prin raportare la standarde înalte, dar care nu pierde din vedere unicitatea fiecărui parcurs educațional, de aceea pentru noi e esențială evaluarea în sprijinul învățării, dar și o pregătire constantă pentru concursurile și olimpiadele la care elevii doresc să participe.
Dezvoltarea creativă și etică presupune formarea unor elevi care nu doar dobândesc cunoaștere, ci o interoghează, o recontextualizează și o pun în slujba unor scopuri responsabile. Creativitatea fără discernământ etic rămâne un exercițiu steril și, de aceea, fiecare demers didactic urmărește cultivarea deopotrivă a imaginației și a conștiinței morale, astfel încât elevii să fie capabili nu doar să inoveze, ci și să evalueze consecințele propriilor alegeri și să trăiască în concordanță cu un set de valori asumat.
Perseverența este cultivată ca dispoziție intelectuală. Elevii sunt îndrumați să accepte incertitudinea, să lucreze cu eșecul constructiv și să trateze dificultatea ca pe un semn al învățării autentice, nu ca pe un motiv de renunțare. Într-un mediu educațional care valorizează procesul, perseverența devine o condiție esențială în vederea unei formări profunde și complexe.
Cultura colaborativă reflectă convingerea că învățarea cea mai valoroasă se produce în relație – între elevi, între elevi și profesori, între școală și comunitatea în care funcționează, în acord cu pedagogiile interactive și cu studiile de neuroștiințe. În acest mod, elevii învață să asculte, să negocieze perspective și să contribuie la un rezultat comun.
Aceste cinci valori sunt întărite de două axe pedagogice pe care liceul le consideră esențiale: gândirea critică și reflexivitatea.
Pe de o parte, gândirea critică este înțeleasă ca proces activ de evaluare a ideilor, a surselor și a argumentelor, un proces prin care elevul depășește stadiul de reproducere a informației și devine capabil să formuleze judecăți proprii, fundamentate și nuanțate. Pe de altă parte, reflexivitatea presupune capacitatea elevului de a se raporta conștient la propriul proces de învățare, de a-și examina convingerile, de a-și recunoaște limitele și de a-și ajusta strategiile. Împreună, aceste două competențe transformă elevul dintr-un receptor pasiv într-un subiect activ al propriei formări.
Cadrul teoretic care fundamentează această viziune este oferit de filosoful educației Gert Biesta. Acesta propune trei dimensiuni interdependente, fără de care educația rămâne incompletă.
Mizăm pe dezvoltarea unui caracter intelectual, în sensul oferit de Ron Ritchhart. În cadrul orelor de curs se va concretiza prin proiectarea unor lecții care să ia în considerare structuri cognitive transferabile – o învățare conceptuală menită să formeze elevi capabili să depășească granițele disciplinelor tradiționale, să formuleze întrebări fundamentale și să gândească în sisteme, prin cooperare și co-creare. Dorința liceului este de a investi în fiecare elev, nu doar în cei care îşi propun să exceleze la concursuri și olimpiade și nu doar în anumite discipline. Ne interesează dezvoltarea holistică a elevului – formarea unui om care îmbină reușita profesională cu un set de valori profunde, capabil să-și găsească drumul și sensul indiferent de transformările prin care trece societatea.
Principiul de bază al constructului curricular propus este acoperirea componentelor obligatorii ale curriculumului național în acord cu Profilul absoleventului în vigoare începând din anul școlar 2025-2026, dar și creșterea exponențială a gradului de libertate a elevului de alegere a traseului educațional, prin creșterea numărului de ore din CDEOȘ, în funcție de interesele sale de dezvoltare academică pe termen mediu și lung, insistând însă și pe dezvoltarea integrată a personalității prin expunere la experiențe de învățare din arii curriculare cât mai diverse, indiferent de profil.
Schimbarea principală constă în organizarea curriculumului pe două etape și în reducerea fragmentării disciplinare:
Clasa a IX-a este orientată spre trei categorii de discipline opționale:
Clasa a X-a este orientată, la rândul ei, spre trei categorii de discipline opționale:
Clasa a XI-a reprezintă etapa de integrare și aprofundare a disciplinelor de specialitate beneficiind totodată de un număr mai mare de ore alocate limbii engleze.
Clasa a XII-a reprezintă etapa de creștere în complexitate și profunzime a studiului, prin reducerea numărului de discipline, reorganizarea activității de predare-învățare-evaluare și focalizarea pe disciplinele de Bacalaureat și pe cele de admitere.
Prin această pilotare, Liceul UMFST își asumă rolul de laborator educațional, un spațiu în care profesorii proiectează, testează și evaluează noi modele de învățare, dezvoltă discipline integrate și documentează impactul acestora asupra rezultatelor elevilor.
Ne dorim ca bunele practici și datele rezultate din acest proces să contribuie la viitorul educației din România.
Ab juventute ad sidera!
Director,
Lector univ. dr. Andreea-Romana Ban